Mahalaua strazilor de capitala
Intre originalitatile capitalei romane aceste nume de strade mi se par vrednice de consideratie. Pitorescul cel mai specific al Bucurestilor este desigur acest pitoresc poetic al numelui strazilor. Petre Ispirescu, culegator tipograf, este cunoscut ca adunator de povesti scrise in limba oarecum populara. Mai putin cunoscut pare sa fie ca acelasi tipograf-apostol cultural a scris, tot in limba oarecum populara, legendele mitologiei antice. Acestea sunt cuprinse in colectia cu titlu duios patriarhal: Din povestile unchiasului sfatos. De dansele imi aduc aminte cand soarta glumeata imi scoate in cale un nume de strada dintre acele scrise mai sus.
Parintii capitalei s-au intalnit la gand si in zel cultural cu tipograful literat; poate s-au inspirat de la dansul. L-au intrecut evident, prin originalitatea metodei de a strecura cultura clasica in straturile populare - desigur, in primul rand printre gardisti, birjari si factori postali. Cercetarea rezultatelor acestei intreprinderi de cultura ar fi un subiect frumos pentru o teza de doctorat in istorie si statistica. Pe cat stiu, contributiile la istoria Bucurestilor, si in special a culturii bucurestene, nu se afla a fi prea numeroase. Dar eu, si dintre cititorii mei acei cari la fel cu mine se emotioneaza de Fundatura Osiris si de Strada Filomelei, nu putem astepta concluziile unor cercetari indelungi si erudite. Exista o nerabdare nobila de a filozofa asupra lucrurilor care ating interese inalte sufletesti, si e nefiresc sa inabusim aceasta nerabdare de dragul migalosiei istorice, oricat ar fi ea de respectabila ca atare.
S-a mai facut in vreun oras roman incercarea de a duce atat de departe cultura clasica prin numiri de strazi cum s-a facut in Bucuresti? si ce deosebire este in aceasta privinta intre Muntenia si Moldova? Fiindca problema nu priveste decat vechiul regat.
La aceste intrebari inca nu se poate raspunde preciz. Numai pentru atat mi-as lua raspunderea: ca meritul initiativei il au consiliile comunale bucurestene; si, poate, zelosul culegator tipograf si propagator de cultura in limba oarecum populara, Petre Ispirescu, bucurestean neaos daca el cumva a fost inspiratorul literar al acelor consilii. Sau poate consilierii si tipograful au fost, fiecare pe seama lor, numai reprezentantii spiritului aceleiasi culturi specific bucurestene.
Pentru a pretui felul si valoarea acestei culturi in punctul care ne intereseaza, trebuie stiut ca numirea strazilor s-a facut nu numai pentru raspandirea cunostintelor de mitologie antica, ci mai toate materiile principale din invatamantul secundar superior au fost trecute in nomenclatura drumurilor interurbane. Intentia de a instrui populatia bucuresteana avea dar un orizont din cele mai vaste.
Sa luam seama la exemple:
- Psihologie si morala: Strada Pacientei, a Sapientei, a Placerii, a Sperantei, a Prudentei, a Servitutii (ori intervine aici notiunea juridica?), a Regenerarii.
- Istorie: Strada Licurg, Termopile, Mucius Scevola, Strada Campoducelui! (numele unei dregatorii oarecum stravechi, pastrat intr-o cronica dovedita ca apocrifa); Strada Turtucaia (unde s-a mai pomenit atata obiectivitate istorica?).
- Fizica si cosmologie: Strada Aurorei, a Serii, a Crepusculului, a Ecoului, a Zefirului (la Ecou si Zefir pare c-ar fi si oarecare intentii de poezie lirica delicata), Strada Inundatiei (fizica aplicata la edilitate stiintifica).
- Geologie: Fundatura Ghetarului I si II (doi ghetari, ca sa se stie ca nu-i doar numai unul pe lume).
- Geometrie: Str. Segmentului.
- Astronomie: Str. Cometei.
- Chimie: Str. Glucozei.
- Zoologie: Str. Tigrului, a Rinocerului.
- Filozofie: Str. Timpului.
- Muzica: Str. Lirei, a Armoniei, a Melodiei.
- Religie si estetica: Str. Simbolului.
- Botanica: (exotica) Str. Cedrilor.
Sunt insa nume de strade la care banuim intentia culturala fara s-o putem preciza. De pilda, este o strada a Coloniei. Sa fie colonie de la colonizare? Atunci ar fi rost pentru o lectie de istoria romanilor, cu anexe patriotice, fireste. Dar daca e vorba de orasul Colonia? Atunci intentia culturala e geografica. in cazul acesta ar fi poate mai adevarat in gustul si spiritul culturii bucurestene s-o numim: Strada Odicolonului... Exista apoi o strada Gratioasa, una Emancipata (asa! Nu cumva: a Emanciparii), alta Gentila, in sfarsit una Rumeoara. Gentila si Gratioasa s-ar putea intelege ca motive pentru lectii de estetica cu aplicatii folositoare persoanelor de sexul gingas.
Str. Emancipata pare sa comemoreze cine stie ce lupte civile dupa care o parte din mahala s-a eliberat de tirania celeilalte; compara aici Strada Servitutii, ai carei locuitori au fost poate prea lasi, incapabili de revolta. in cea Rumeoara va fi zacand o idilica amintire a vreunui sentimental parinte al urbei, amator de epitete consacrate in poezia populara.
... Dar eu am facut lux de interpretare. Cuvintele aceste toate, indiferent de domeniile terminologiei carei apartin, au fost alese pentru ca sunt cuvinte radicale, cum se zice profund bucuresteneste.
Asta sparge ochii: Strada Pacientei, a Sapientei si a Segmentului, a Inocentei si a Glucozei, Fundatura Osiris si Fundatura Ghetarului - asta e Mitica in delir cultural.
