m-am inchis intr-un beci, pentru ca lumea ma doare,
aici vreau sa stau pe veci, sa fie a mea inchisoare.
de aici nu mai vreau sa vad lumina, pentru ca ea nu mai e curata
nu mai vreau sa simt aerul pentru ca si el e de mult infectat
aici, ma port eu un gand, o suflare toata,
si de aici ma prefac intr-un om cu suras amar pictat.
iarba nu mai e de mult verde in curtea noastra,
pasarile parca si-au pierdut melodiile, doar zbiara crizate prin toate campiile
teii nu mai miros ametitor,
norii nu mai sunt plini de puf, seamana a abator
iar florile de liliac nu mai respira acelasi mov mistic, orgasmic
lacramioarele si-au pierdut din puritate, nu mai au simt cosmic.
si privind spre cer, spre fereastra dumnezeului meu, ma cutremur, inima-mi sangereaza, biblia se frange
si daca totul seamana a abator...
mai zi-mi un motiv pentru care sa nu mor?!!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu