Icoanele care plang

Multi oameni credinciosi isi gasesc un pretext neasteptat in icoanele plingatoare ale sfintilor pentru a-si justifica credinta in Dumnezeu. Dintodeauna preotii au cautat tot felul de metode iscusite de a inocula credinciosilor (oameni simpli, de obicei!) ideia de miracol, stabilind o legatura indirecta cu divinitea (printr-o icoana a Maicii Domnului varsatoare de lacrimi!), cea care, chipurile, se exprima simbolic unor oameni neinstruiti, incapabili sa descifreze macar semnificatia cuvintelor, daramite a simbolurilor. In fapt, asa-zisele lacrimi ale sfintilor din icoanele placate cu argint, este condens (aparut ca urmare a diferentelor de temperatura – frigul dinauntru si respiratia miilor de crediciosi sau soba din altar!). Acolo unde sfintul plinge cu lacrimi de singe (medicii spun ca un asemenea simptom, daca s-ar intilni in mod real, clinic, ar ilustra un accident vascular cerebral hemoragic fatal!), avem de a face cu vopseluri (naturale) impregnate in ramele din lemn ale icoanelor.”Este mai usor, cugeta Platon, a vorbi despre zei decit despre oameni”.