In lupta pentru cucerirea puterii politice, burghezia a indreptat impotriva feudalismului o critica distrugatoare, vizand, printre altele si religia, clerul si biserica. Reprezentantii ideologici ai burgheziei in ascensiune, sprijinandu-se pe filozofia materialista si pe stiinta au declansat o campanie puternica impotriva spiritului obstructionist al religiei, impotriva dogmelor acesteia, si in primul rand impotriva ideii existentei lui Dumnezeu.
Renasterea italiana prin Pietro Pomponazzi, prin Leonardo Da Vinci, dar mai ales prin Giordano Bruno si Galilei, si-a adus o contributie substantiala la zdruncinarea si naruirea puternicei citadele religioase. Astfel pentru Bruno universul este infinit, necreat de vreo forta supranaturala, iar asa-numitul adevar al credintei, o vorba goala.
Indrazneala de a se fi opus bisericii, Bruno a platit-o cu viata: in anul 1600 el era ars pe rug din ordinul inchizitiei papale. Dar suflul innoitor nu putea fi distrus de flacarile rugului sau de temnitile inchizitiei.
Stiinta cunoaste un avant extraordinar. Rand pe rand dogmele religioase se naruie, astronomia si fizica, chimia si biologia dovedind faptic si cu argumentatie de netagaduit ca singurul adevar este cel stiintific.
Geocentrismul speculativ, Copernic ii opune heliocentrismul; cu Robert Boyle chimia inceteaza de a mai cauta ,,piatra filozofala'' cu Leeuwenhoeck - inventatorul microscopului-se patrunde in lumea microorganismelor; cu Galilei se pun bazele fizicii moderne. Atent cercetator al naturii, Galilei a militat pentru eliberarea stiintei de sub dominatia religiei, proclamand independenta adevarului stiintific de dogma teologica. Scolastica, dispretuind cercetarea naturii, spunea el, a esuat in speculatiile si in eroare.
Stiinta cunoaste un avant extraordinar. Rand pe rand dogmele religioase se naruie, astronomia si fizica, chimia si biologia dovedind faptic si cu argumentatie de netagaduit ca singurul adevar este cel stiintific.
Geocentrismul speculativ, Copernic ii opune heliocentrismul; cu Robert Boyle chimia inceteaza de a mai cauta ,,piatra filozofala'' cu Leeuwenhoeck - inventatorul microscopului-se patrunde in lumea microorganismelor; cu Galilei se pun bazele fizicii moderne. Atent cercetator al naturii, Galilei a militat pentru eliberarea stiintei de sub dominatia religiei, proclamand independenta adevarului stiintific de dogma teologica. Scolastica, dispretuind cercetarea naturii, spunea el, a esuat in speculatiile si in eroare.
De pilda, relata Galilei, un student, observand petele in soare, i-a povestit descoperirea sa maestrului sau scolastic. Acesta insa i-a replicat urmatoarele: ,,Mergi, fiule, acasa! Nici in Sfanta scriptura, nici la Aristotel nu exista nimic despre pete; ele sunt in ochii tai, nu in Soare''.
Ce altceva mai antistiintific dacat acest mod de a intoarce spatele naturii si a buchisi slovele Scripturii, a crede fara a cerceta? Speculatia religioasa este surprinsa si denuntata cu asprime de Galilei ca fiind potrivnica cunoasterii si prin aceasta, omul insusi. De o virulenta neobisnuita este in secolul al XVII-lea in Anglia atacul antiscolastic, antireligios al lui Francis Bacon. Acesta avea convingerea nestramutata ca puterea omului este data numai de stiinta, iar la adevar se ajunge doar pe calea empirica, a cercetarii naturii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu