Copilaria mea la tara

N-am copilarit multa vreme la tara, dar acela este locul in care am facut pentru prima oara oua ochiuri, locul in care am mancat veri la rand slanina cu rosie si untura pe paine cu sare si castravete. Este locul in care imi faceam nevoile la wc-ul din spatele curtii si cel in care imi ajutam rudele sa invarta mamaliga in ceaun. Au fost niste vremuri tare fericite. Eu am copilarit in satul Tarnaveni, care este in apropiere de Targu Mures. Un loc extrem de linistit, aranjat si primitor, cu oameni foarte sufletisti si gata sa te ajute oricand.

In acest spirit am fost si eu crescuta de verii mei mai indepartati, de doua matusi si de sora bunicii mele, o femeie extraordinara. Spre deosebire de tata, care mereu tinea sa nu fac eu nimic ce tine de gospodarie sau nici macar sa-mi pun un pahar cu apa, cand ajungeam la tara eram implicata in toate activitatile adultilor. Stiu ca alti copii se vaita daca-i pun parintii sa taie o ceapa sau sa spele vasele, insa pentru cineva care in general nu facea asta, erau niste lucruri interesante pe care le faceam cu mare drag. Si imi placea unitatea care a existat mereu in acea familie. Seara ne strangeam o groaza de oameni in sufrageria surorii bunicii mele, pentru ca era singura care avea televizor. Unul vechi si alb-negru, ce-i drept, care prindea doar cateva canale, dar cu totii ne bucuram si radeam impreuna sear de seara. Asta dupa ce stateam in curte la cele doua mese impreunate, pe niste scaunele mai mici chiar si decat mine, si mancam ceapa cu rosii sau mamaliga cu smantana si branza.

Ei bine, pentru mine perioada aceea a fost una plina de fericire si de pace sufleteasca. Copilaria la tara.